Despre începuturile acestui cor de copii, dar şi despre secretul succesului său şi despre performanţele obţinute a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, Oltea Şerban-Pârâu, redactor-sef al Radio România Cultural şi director artistic al Orchestrelor şi Corurilor Radio.

Oltea Şerban-Pârâu aminteşte câteva dintre proiectele pe care Radio România Cultural le are în proiect, în perioada următoare, printre care seria ''Chopin... şi nu numai'', care aduce în prim plan trei pianişti români aflaţi în plină forţă creatoare, concertele pe care le vor susţine sopranele Teodora Gheorghiu, Leontina Văduva şi Ruxandra Donose, dar şi turneul Orchestrei de Cameră Radio în Japonia.


AGERPRES: În 1945, Dumitru Botez şi dirijorul Ion Vanica puneau prima "piatră" la temelia Corului de Copii Radio. Puţine iniţiative culturale ajung să aibă o viaţă atât de lungă. Care este formula continuităţii acestuia şi a performanţelor sale, având în vedere continua schimbare de ştafetă a membrilor corului?
Oltea Şerban-Pârâu: Corul de Copii Radio a avut o evoluţie spectaculoasă încă de la apariţia sa. Fondatorul său, dirijorul Ion Vanica, urmat de Elena Vicică şi apoi de Eugenia Văcărescu Necula, actualmente Voicu Popescu au contribuit decisiv la destinul artistic al corului, transformându-l într-o adevărată şcoală de educaţie prin muzică a tinerelor generaţii. Chiar dacă membrii corului s-au schimbat mult mai des decât în alte cazuri, prin forţa împrejurărilor, simbolul pe care îl reprezintă Corul de Copii Radio nu şi-a pierdut niciodată din forţă. Important este că alăturarea la ideea de elită a muzicii de gen nu a scăzut cu nimic din nota de prospeţime şi căldură proprie acestei formaţii. Putem vorbi despre contribuţiile cu valoare de unicat aduse de ei interpretărilor unor capodopere ale literaturii vocal-simfonice alături de orchestrele radio şi de Filarmonica ''George Enescu'', Filarmonica din Munchen, Orchestra de Stat Bavareză, dar şi de peste 50 de participări la festivaluri, turnee şi concursuri internaţionale în aproape toate statele Europei, în Japonia, SUA şi Canada. Ne putem aminti că, în 2004, Corul de Copii Radio a obţinut titlul de Ambasador cultural al Uniunii Europene.


AGERPRES: La pupitrul corului au fost, în timp, mulţi dirijori mari, dar şi în componenţa corului au fost copii care, ulterior, au devenit nume cunoscute ale scenei muzicale. Amintiţi-ne câteva dintre acestea.
Oltea Şerban-Pârâu: Într-adevăr, aici au cântat prima dată pe scenă şi se poate spune că şi-au deschis calea carierei artistice Ileana Cotrubaş, Silvia Voinea, Maria Hurduc, Cornelia Angelescu, Voicu Enăchescu, George Crăsnaru, Dan Dumitrescu, Roxana Briban, Roxana Constantinescu şi mulţi alţii.

AGERPRES: Cum se face selecţia copiilor care intră în cor şi ce condiţii trebuie să îndeplinească? Există o perioadă de "rodaj" după ce intră în cor până când pot participa la turnee, concursuri?
Oltea Şerban-Pârâu: Într-o epocă în care corurile de copii au răsărit precum ciupercile după ploaie, problema selecţiei este într-adevăr foarte importantă, pentru că, pot spune în calitatea mea de muzicolog, că la Corul de Copii Radio se învaţă într-adevăr cum să cânţi. Repertoriul este unul adecvat vârstei, iar maniera de a cânta este corectă şi îndeamnă la respect pentru actul artistic. Selecţiile sunt de două ori pe an, sunt mediatizate prin intermediul posturilor publice de radio şi în şcoli, iar astfel apar cei doritori să intre în cor. Din păcate, nu toţi reuşesc, pentru că, dat fiind că vorbim despre un cor care are apariţii profesioniste, realizează turnee, dar evoluează şi pe scena de concert simfonic, criteriile sunt foarte dure. Da, există grupa pregătitoare, de la 8 la 12 ani, şi corul de concert, cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani.

AGERPRES: Postul public de radio are o importantă componentă culturală. Care sunt ingredientele ce asigură succesul unei emisiuni culturale, începând cu matinalul Espresso, până la StoryMania? Care este emisiunea care se bucură de cel mai mare succes?
Oltea Şerban-Pârâu: În afara multiplelor emisiuni culturale de pe toate posturile ''generaliste'', suntem unul dintre radiourile publice europene care au un post de muzică clasică - Radio România Muzical - şi un post dedicat culturii în general - Radio România Cultural, cel pe care îl conduc din 2005. Cred că aceste criterii ale succesului sunt altele în anii 2000 decât erau la începuturile radiofoniei şi chiar în anii '70 - '80.

Cred că foarte important este să nu dai senzaţia celui care te ascultă că trăieşti în alte vremuri sau că ignori viaţa de zi cu zi, chiar dacă tema pe care o abordezi este una care ''nu ţine de foame''. Această apropiere de public, această încercare permanentă de a te adecva subiectelor de interes, temelor culturale care se află în centrul atenţiei este esenţială. Trebui să ştii să trăieşti la ''timpul prezent'', aşa cum este de altfel şi titlul uneia dintre emisiunile noastre zilnice de dezbatere culturală. Cine ascultă Radio România Cultural va asculta publicistică pe teme culturale, de la reportaje vii, la interviuri incitante, dar şi producţie culturală propriu-zisă şi aici mă refer la teatru, concerte sau spectacole de operă, ori transmisiuni de gale. Important este să ţinem pasul cu realitatea care ne înconjoară, tot mai diversă şi mai ofertantă şi în domeniul cultural.


AGERPRES: Teatrul radiofonic ocupă în continuare un loc important în grila Radio România Cultural. Vă axaţi pe marile spectacole, pe piese scrise de mari dramaturgi români şi străini. Credeţi că aceste emisiuni pot atrage publicul tânăr spre literatură, spre dramaturgia clasică?
Oltea Şerban-Pârâu: Sigur că da. Important este să-i faci pe tineri să descopere că teatrul poate fi ascultat la radio sau, mai nou, şi pe site-ul special dedicat - www.e-teatru.ro. Trebuie să găsim soluţia de a veni noi către public, de aceea am şi inventat secţiunile on air de festivaluri. Recent, în perioada 31 octombrie - 5 noiembrie, Radio România Cultural a participat pentru a doua oară la Festivalul Naţional de Teatru, de data aceasta printr-un maraton de dramaturgie contemporană românească în cadrul secţiunii on air a Festivalului Naţional de Teatru, maraton în contextul căruia Radio România Cultural a difuzat 23 de spectacole radiofonice pe texte ale dramaturgilor români contemporani, timp de 24 de ore non-stop.

Evenimentul teatral radiofonic a continuat pe frecvenţele Radio România Cultural timp de o săptămână, în fiecare seară fiind programate alte 8 spectacole radiofonice din aceeaşi secţiune on air a FNT - showcase dramaturgie contemporană românească. Am extins această participare la festivaluri şi în domeniul muzical, cu prima ediţie a secţiunii on air a festivalului ''Viaţa e frumoasă'' şi Maratonul de operetă şi musical din 6 noiembrie - 30 de spectacole celebre, în intepretări nu mai puţin celebre, de la ''Fantoma de la operă'' şi ''Sunetul muzicii'' la ''Crai nou'' şi ''Ana Lugojana'', cu staruri de anvergură precum Julie Andrews şi Christopher Plummer ori Angela Gheorghiu şi Roberto Alagna. Ele au putut fi ascultate pe cele 42 de frecvenţe FM ale Radio România Cultural din ţară sau online pe www.radioromaniacultural.ro sau www.radiocultura.ro. Această deschidere către internet este esenţială în zilele noastre, promovarea în aceste medii fiind şi ea extrem de importantă.

AGERPRES: Aveţi în ''custodie'' patru orchestre mari - Orchestra Naţională Radio, cea de cameră, cea de muzică populară şi Big band-ul, două coruri şi mai mulţi solişti, deci o ''povară muzicală'' mare, dar frumoasă. Ce proiecte aveţi în perioada următoare cu aceste ansambluri muzicale de succes - concerte, turnee, editări de CD?

Oltea Şerban-Pârâu: Dacă vineri, 12 noiembrie, avem ocazia de a anunţa pe scena Sălii Radio inaugurarea noului pian Bosendorfer Imperial, cu Horia Mihail care va interpreta în deschiderea concertului ''Fantezia pe teme poloneze în la major pentru pian şi orchestră, op. 13'' de Fr. Chopin, avem bucuria de a ne afla într-un val de evenimente. De altfel, data de 12 noiembrie înseamnă şi concertul din Bucureşti din cadrul turneului Music On al Romanian Piano Trio, ceilalţi doi solişti ai serii fiind binecunoscuţii Răzvan Suma şi Alexandru Tomescu, care vor interpreta alături de Orchestra Naţională Radio, dirijată de Tiberiu Soare, ''Rondo în sol minor pentru violoncel şi orchestră, op. 94'' de A. Dvorak şi ''Tzigane, pentru vioară şi orchestră'' de M. Ravel, în partea a doua a serii fiind programată ''Simfonia fantastică, op.14'' de H. Berlioz.

Îmi place să spun că, din această dată, Radio România beneficiază de două bijuterii ale artei construcţiei de instrumente, una dintre ele neaparţinându-ne, dar putând fi auzită destul de des pe scena noastră şi mă refer aici la cea mai veche şi mai valoroasă vioară din ţară, Stradivarius Elder Voicu, care poate fi ascultată la Sala Radio prin intermediul lui Alexandru Tomescu, solist concertist al radioului, şi cel mai nou şi mai valoros pian din ţară - Bosendorfer Imperial.

Din proiectele stagiunii actuale mai amintesc seria ''Chopin... şi nu numai'' care aduce în prim plan trei pianişti români aflaţi în plină forţă creatoare. Luiza Borac este stabilită la Hanovra, Matei Varga în Statele Unite, iar Horia Mihail a revenit în ţară după 10 ani petrecuţi tot pe pământul american. Reveniţi în faţa publicului român, cei trei pianişti au adus acasă ceea ce şi-ar fi dorit şi Chopin dacă destinul i-ar fi fost prielnic: un stil interpretativ unic, care să poarte amprenta experienţei vieţii duse departe de locul natal şi de limba maternă. Seria de concerte ''Chopin... şi nu numai'' mai are în program, pe data de 30 noiembrie, recitalul pianistului Matei Varga şi se înscrie în evenimentele culturale prilejuite de Anul Chopin.

Mari voci ale diasporei româneşti pot fi ascultate în această perioadă pe scena Sălii Radio şi voi începe cu concertul de arii al sopranei Teodora Gheorghiu din 26 noiembrie, cel al sopranei Leontina Văduva din 3 decembrie, momentul culminant anunţându-se a fi seara de operă în concert din 21 ianuarie 2011, cu Ruxandra Donose protagonistă în ambele părţi ale concertului, având în program ''Ora spaniolă'' şi ''Copilul şi vrăjile'' de Ravel, două lucrări superbe şi foarte rar auzite în această combinaţie.

În materie de turnee, Orchestra de Cameră Radio se află în turneu în Japonia, în perioada 17 - 28 noiembrie, la invitaţia Japan Chamber Philharmonie, fiind a şasea prezenţă de acest gen în Japonia a ansamblului. În cele opt concerte, ce vor fi susţinute în săli mari (peste 2.000 de locuri) din oraşele Iwakuni, Kudamatsu, Kitakyusy, Fukuoka, Hatsukaichi, Hiroshima, Matsuyama, Okayama situate în sudul Japoniei, orchestra va avea ca solişti interpreţi niponi care s-au afirmat pe scenele de concert. Orchestra Naţională Radio a avut un sezon trecut foarte bogat în deplasări - Frankfurt, Roma, Shanghai - şi sunt convinsă că invitaţiile pentru anul 2011 nu se vor lăsa aşteptate.

În materie de înregistrări, în afară de activitatea curentă pentru radio şi apariţiile periodice la Editura Casa Radio, ne-am bucurat în această toamnă să putem realiza cu Orchestra Naţională Radio o serie de înregistrări speciale cu participarea extraordinară a unor solişti de renume internaţional: soprana Teodora Gheorghiu, violoncelista Ophelie Galliard şi clarinetista Shirley Brill. Înregistrările, realizate de Radio România în parteneriat cu Fundaţia Pan Classics, s-au desfăşurat sub baghetele dirijorilor Tiberiu Soare şi Adrian Morar, cu colaborarea regizorilor muzicali Nicholas Bartholmee, Koichiro Hattori şi Clement Spiess.

Repertoriul înregistrărilor a cuprins 10 dintre cele mai cunoscute arii de operă din repertoriul internaţional - solistă Teodora Gheorghiu; Concertul pentru violoncel şi orchestră de Robert Schumann - solistă Ophelie Gaillard, Sonata op. 94 de Prokofiev/ Kenan, Concertul pentru clarinet şi Tema cu Variaţiuni pentru clarinet şi 11 corzi - amândouă de Jean Francaix, solistă Shirley Brill. Înregistrările realizate în această perioadă vor putea fi ascultate pe posturile Radio România din anul 2011, pe parcursul aceluiaşi an urmând să fie editate pe CD la o casă de discuri independentă distribuită de Harmonia Mundi, în parteneriat cu radioul public. AGERPRES